Kapitalism - reteta noastra secreta
"Avem tot ce ne trebuie pentru un sistem capitalist. Avem cladiri de birouri, dar ca sa ajungem la ele trebuie sa trecem prin gropi. De aceea, avem nevoie de Jeep-uri".
Cam la asta se rezuma explicatia luxului in tara noastra in cei 20 de ani de capitalism. Disectia noului sistem liber in care s-a dat unda verde societatii de consum este personajul principal din filmul romanesc "Kapitalism- reteta noastra secreta" regizat de Alexandru Solomon. Doar ca, de data asta, perspectiva se schimba radical si capitalismul vorbeste fara perdea prin intermediul oamenilor de afaceri din Romania.
Obisnuiti sa-i vedem pe Patriciu, Becali si Voiculescu pe micile ecrane, prezenta lor pe ecranul din cinematograful Elvira Popoescu nu a fost un soc sau o onoare. I-am perceput ca pe niste simple surse care puteau sa discute cel mai bine despre afaceri si sa dea informatii complete despre tranzitia comunism-capitalism dintr-un unghi financiar si de business.
Filmul, asa cum l-au perceput metropotamii, este o struto-camila, un documentar cu iz de film artistic. Pe noi ne-a impresionat mai mult partea artistica: animatiile sugestive si evidente care completau tabloul rechinilor care au insfacat orice firimitura pusa la loc sigur in anii comunismului, sugestiile fine si ironice la adresa personajelor din film, muzica si toate elementele artistice din acest documentar.
Ca un avant pentru imaginatie, sa-ti spunem cum a inceput filmul (spoiler alert): doi copii se jucau cu Lego, construiau lucruri in multe culori. Pe fundal, clasicele imagini de la executia Ceausistilor. Naratorul incepe frumoasa poveste a copilariei din acea perioada ca, mai apoi, omuletii Lego sa se transpuna la o Adunare a Poporului si sa reconstituie multimile cerute de Ceausescu.
Se face trecerea din comunism la fanatismul consumului de astazi, cu niste cadre pe care ochii nostri le stiu prea bine: panouri publicitare de toate marimile si alte ustensile de marketing amplasate in tot orasul, scene din mall-uri. Prima parte a filmului este cea mai savuroasa prin sugestiile vizuale completate de vocea naratorului si de muzica.
La fel de inedita ni s-a parut si invitarea conducatorului neinfricat, Ceausescu, in noua Romanie, invitatie sustinuta cu imagini de arhiva cu el coborand din avion si prin alaturari de secvente care dadeau impresia ca, intr-adevar, cuplul Ceausescu chiar a venit in vizita/inspectie in Romania aflata in plin capitalism.
E momentul sa trecem la noii conducatori din tara, la acei lideri ai posesiilor si la dictatorii conturilor. Am perceput trecerea din imaginar (vizita vizionara din imaginatia regizorului) la realitate ca drumul de la partea artistica la partea de documentar. La capitolul documentar, nu putem sa spunem ca am fost bombardati cu informatii si vesti noi sau cu o analiza profunda a unei Romanii capitaliste. A doua parte este mai mult o trecere in revista a celor care s-au imbogatit de pe urma comunistului.
Acesti miliardari, denumiti "magnati", "moguli", "baieti destepti", "fostii", sunt cei care ofera partea de documentar din film. Printr-o o abordare prietenoasa, intervievatii sunt vazuti in casele lor luxoase, pe iahturile lor, in masinile spatioase cu scaune din piele. Fiecare mogul are povestea lui de succes, reteta pe care o dezvaluie (mai detaliat sau nu, dupa caz) pentru a intelege mai bine fenomenul imbogatirii rapide.
Desi s-a tot dezbatut si insistat pe marginea acestor personaje si pe marginea afacerilor lor, se pare ca subiectul inca mai poate fi exploatat. Pe rand, milionari precum Ioan Niculae, Dan Voiculescu, George Copos, George Padure, Dan Diaconescu, Dinu Patriciu si Gigi Becali isi spun povestea si istoria afacerii, vorbind de sume fabuloase.
Trebuie sa recunoastem ca personajele sunt chiar simpatice pentru simplul motiv ca nu simt nevoia sa se scuze pentru bogatia lor sau pentru faptul ca au stiut cand sa profite si ca au simtit oportunitatea de business. Oarecum ingenuu, am savurat replica lui George Padure: "Eu ma multumesc cu 10.000 de euro pe luna" sau observatia lui Dan Diaconescu: "Daca Ceausescu ar fi facut emisiuni ca ale mele poate ca nu ar mai fi fost executat".
Documentarul se rezuma la o analiza a afacerilor si la un timeline care arata evolutia ante '89- prezent a unor averi. Ca spectator ne-am bucurat ca am avut privilegiul intruziunii in viata privata a acestor bogatani. In finalul documentarului concluzia este trasata la nivelul unor actiuni fara speranta; asa cum a spus Dan Diaconescu, "Romanii regreta ca nu au furat si ei la timpul potrivit".
Furtul de orice natura care a dat nastere unei noi paturi sociale este mentionat si de George Padure care a fost intrebat acum ceva timp de un prieten: "Bai George, ce mai e de furat bai la Primarie?". Asadar, reteta noastra secreta se bazeaza doar pe noroc si pe sansa oferita de un context socio-politic prolific.
Nu asta era concluzia? Noi asa am inteles si cu senzatia asta ne-a lasat filmul. Ne-au ajutat si rechinii animati din poveste care tot apareau si se hraneau cu teancuri de bancnote, ne-a ajutat peisajul luxos in care se desfatau in scaune din piele mogulii cu butoni la camasi si nelipsitii mocasini si ne-au ajutat cifrele de afaceri ale personajelor.
Dar ca sa nu facem teoria chibritului, sa-ti spunem si impresia la final de vizionare; "Kapitalism- reteta noastra secreta" este un film care face trecerea de la comunism la capitalism intr-un mod inedit si placut, cu istorisiri bine punctate si cu imagini care dau o nota comica mesajului.
Filmul reuseste sa eludeze povestile influentate de comunism cu care ne-am obisnuit printr-o abordare moderna, dar da nastere unor clisee si unor romanisme care pot dauna grav sanatatii mentale si parerii despre tare in care traim.
Sa ne spui si noua, de vineri incolo, ce impresie ti-a lasat filmul Kapitalism- reteta noastra secreta.
Tu ce parere ai?
Pentru a posta trebuie sa fii logat.