Jocurile foamei: Sfidarea - ce am invatat
Recunosc, prima parte din Jocurile Foamei nu m-a prins prea tare. Nici cartile nu le-am citit, asa ca nu va pot spune cat de fidela este ecranizarea.
In schimb, va pot spune ca partea a doua din Jocurile Foamei, Sfidarea, este un film incredibil, un blockbuster atipic, cu un mesaj puternic si care va va lasa cu un sentiment de revolta in suflet.
Dar haideti, mai bine sa va spun ce am invatat din acest film:
- vizionarea de presa a inceput cu Andreea Esca spunand cateva cuvinte si indemnandu-ne sa fim atenti mai ales la costume. Costumele sunt intr-adevar frumoase, dar, in mod ironic cam la asta isi indeamna si tiranul Snow supusii: sa fie cu ochii pe concurentii din Jocurile Foamei, pentru a-i distrage de la adevaratele probleme.
Deci, eu v-as indemna sa fiti atenti mai ales la asemanarile cu lumea in care traim noi si la asemanarile dintre tacticile folosite de "clasa politica" din film si cele folosite de clasa politica de la noi (felul in care sunt discreditati si intimidati protestatarii Rosia Montana, de exemplu).
- inceputul filmului nu pierde prea mult timp pentru a ne aduce aminte ce s-a intamplat in prima parte, asa ca poate ar fi bine s-o revedeti inainte.
- actorii, fara exceptie, joaca minunat, cu Jennifer Lawrence si Josh Hutcherson in frunte. N-ar fi exclus ca J. Law sa primeasca macar o nominalizare la Oscar pentru acest rol.
- in prima parte a filmului se desfasoara intrigile, jocurile politice, atat de asemanatoare cu cele din lumea reala; totul functioneaza ca un arc pe care se pune din ce in ce mai multa tensiune.
- apoi ni se arata cum "Revolutia nu va fi televizata", ci va fi manipulata, printr-un circ prezentat la tv cu maiestrie si falsitate a la Gadea&co.
- spre sfarsit vine partea de actiune in care toata revolta / tensiunea se elibereaza, in scene de pline de efecte speciale, care-ti pun sangele in miscare si care te surprind si mai tare prin rasturnarile de situatie.
- daca aveti impresia ca exagerez cu comparatiile cu protestele Rosia Montana, spuneti-mi si ma opresc... in schimb, il las pe Donald Sutherland (care-l interpreteaza pe tiranul Snow) sa vorbeasca despre felul in care si-ar dori ca acest film sa porneasca o revolutie, una in adevaratul sens al cuvantului:
"Sper ca tanara generatie sa se trezeasca si sa se revolte. Totul se duce de rapa in tara asta. Drone arunca bombe. Corporatiile fenteaza taxele. Rasismul e in floare. Americanilor care mor de foame li se refuza dreptul la bonuri de masa. Nu e corect, nu e corect deloc."
Daca va duceti sa vedeti Jocurile Foamei: Sfidarea si simtiti acel sentiment de revolta, nu lasati sa se evapore. Faceti ceva! Iesiti in strada pentru ceea ce va nemultumeste in tara asta, aveti de unde alege: Rosia Montana, gazele de sist, manipularea oribila la care suntem supusi de televiziuni politice (precum Antena 3), felul in care Jandarmeria romana face exces de zel atunci cand nu este cazul, clasa politica corupta care-ti refuza cu zambetul pe buze si buzunarele pline dreptul la un viitor decent, primarul Bucurestiului care a transformat acest oras intr-o batjocura.
Ne vedem in strada! Sper...
PS: Chiar daca nu aveti un spirit revolutionar, merita sa mergeti sa vedeti Jocurile Foamei: Sfidarea, o sa va intoarceti acasa cu unul ;)
Cartile sunt fabuloase si filmul merita vazut
Am vazut primul film si mi-a placut. M-am apucat de carti si le-am devorat pe toate 3 in mai putin de o saptamana. Filmul asta chiar merita vazut. Si va sfatuiesc sa incercati si cartile. Nu o sa regretati :)
mai pe scurt...
... nu stim mai nimic despre film ca ai transformat recenzia in cu totul altceva.
Gruia, iti inteleg implicarea in situatia cu Rosia Montana, si ti-o respect, dar hai sa lasam astea deoparte (sau macar sa nu le facem principala idee) de o cronica de film.
My 2 cents.
Superb film.
Filmul meu preferat si cea mai buna ecranizare din ultimul timp. http://roxanacioban.ro/hunger-games-catching-fire-cronica/