In distributia filmelor: drogurile

Incaperi murdare, intunecate, pereti care se apropie de persoanje si ii strivesc pana cand scot arma imbatabila: drogurile. De aici incolo scenele se schimba, imaginarul scapa de sub control pe hartie (in scenariu), dar si in jocul actoricesc. Prepararea heroinei in lingurita, impartirea frateste a cocainei pe masa, pilulele colorate, toate acestea au fost la un moment dat scene halucinante care au jucat feste mintii tale de simplu telespectator.

Te-a durut cand ai vazut cum un personaj la limita existentei isi cauta disperat vena si ai inchis un ochi cand ai vazut cum acul atinge vena si toarna o substanta care, nu in mult timp, punea stapanire pe acel personaj si il trimitea intr-un nou rol. Indiferent de otrava aleasa de regizori, drogurile au devenit de multe ori persoanje principale in filme care au facut istorie pentru scenele socante cu efect halucinogen.

Metropotam, manat de o dorinta intunecata de a revedea acele scene, s-a gandit sa faca o lista a filmelor in care drogurile au primit cel mai mare rol. Asadar, sa ne aducem aminte de cele mai mai abuzuri de droguri vazute pe ecrane.

Requiem for a dream

"Requiem for a dream" este filmul care a adus sub nasul telespectatorilor cele mai mari dependente si cei mai mari narcomani. Filmul lui Darren Aronofsky e imposibil sa nu-ti fi intrat in sange pentru scenele cu pupile dilatate si cu ritualul sacru de pregatire a dozei, scene intercalate pe parcursul povestii, inainte de accesul catre o alta lume.

Toate personajele sunt dependente de droguri si nu se feresc sa se arate in vulnerabilitatea momentului: Sara Goldfarb dependenta de pastilele de slabit, fiul ei, Harry Goldfarb este dependent de heroina si, pe deasupra, este si traficant in cardasie cu prietenul lui narcoman Tyrone Love. Harry ajunge intr-o relatie defecta, bazata pe imaginarul creat de droguri, lume care creeaza cadrul amoros pentru el si Marion.

In filmul inspirat din cartea cu acelasi nume a lui Hubert Selby Jr. (citeste cronica aici) drogurile ar trebui sa primeasca un Oscar pentru jocul impecabil, perfect si liniar. Ele ajung sa schimbe personaje si sa dicteze restul actiunii, fara ele filmul ar fi mort, dar asa, ele ajung sa decida cine moare (spiritual) si cine nu. Daca nu ti-ai luat doza de Requiem for a dream, noi recomandam dependenta din ecrane, inofensiva pentru viata de zi cu zi, minunata pentru spiritul artistic si cinefil.

 

It's all gone Pete Tong

Povestea haotica a dj-ului legenda Frankie Wilde care a ajuns surd are numai urme de cocaina in fiecare etapa a declinului unui DJ devenit deja legenda urbana din filmul It's all gone Pete Tong. La fiecare intoxicare cu praf, Frankie Wilde are discutii cu bursucul sinistru care ii apare dupa ce-si ia doza.

Mockumentary-ul (un documentar pornind de la o poveste inventata, de la un mit) ne duce in lumea energicilor de club care isi iau joie de vivre-ul din praful pe care-l trag pe nas. Filmul in regia lui Michael Dowse, inca patat de la prafurile de club, a facut un casting in urma caruia cocaina a primit un rol important, ajutata, desigur si de secundul ei, bursucul imaginar care il indeamna pe DJ la si mai mult consum.

 

Fear and Loathing in Las Vegas

Calatoria dementa a lui Dr. Gonzo (Benicio del Toro) si Raoul Duke (Johnny Depp) prin America de Vest, din filmul Fear and Loathing in Las Vegas, primeste un nou tovaras de drum: o valiza plina cu tot felul de droguri care nu paraseste decapotabila Red Shark. In drumul plin de momente psihedelice, in scenele din film isi fac aparitia diverse dorguri, de la marijuana la LSD si cocaina.

Intortocheata calatorie prin America in cautarea visului american este sustinuta de droguri pe care Gonzo si Duke le scot din valiza si le consuma ca pe dulciuri. Acestea dau nastere la diversi monstri imaginari precum lilieci si ii fac pe cei doi sa se manifeste dubios fara sa tina cont de publicul spectator. Toata nebunia narcotica a fost lansata de Hunter S. Thopson in cartea cu acelasi nume (citeste cronica aici), dar scenele si vizualul au intrat in sarcina regizorului Terry Gilliam.

 

Blow

Nu atat un film despre consum, cat o poveste mai mult despre trafic si mafia drogurilor, Blow ni-l aduce din nou pe Johnny Depp in compania cocainei. De data asta personajul sub forma de praf vine din Columbia si cucereste America cu ajutorul prietenilor George Jung (Depp) si Tuna (Ethan Suplee). Povestea afacerii ilegale are la baza refuzul lui George de a mai fi vreodata in situatia unei existente mizere, fara bani si luxul de a-si permite orice.

Cocaina in acest film este elogiata, dorita, toti o cauta si asteapta cu disperare urmatorul transport. Ca in orice poveste cu scop moralizator, cocaina devine persoanjul rau, cea care-l trimite pe taticul George in inchisoare.